Preaching the Serpent’s Sermon:Marduk live Bucuresti 05.09.2012

Asteptat cu mare interes, turneul Serpent Sermon 2012 a ajuns si la Bucuresti in data de 05.09. AB.. Inca inainte de a avea loc, concertul a fost precedat de niste controverse stupide legate de amenintarile proliferate pe internet de un grupuscul obscur si inutil, numit “de veghe patriei”, al carui motto este “moarte lumii noastre” (sic!). Nu vreau sa mentionez  aceasta grupare haioasa prea mult, dar pentru cei ce nu stiu,voinicii nostri au postat un comunicat in care se plangeau ca o trupa de satanisti neo nazisti va ateriza in tarisoara noastra bastion al cre(s)tinismului ortodox si ca ei nu pot tolera asa ceva si drept urmare vor veni la concert sa-i altoiasca pe cei de la Marduk si sa-i trimita inapoi la ei acasa sa se joace acolo cu crucile lor intoarse, nu aici la noi, in gradina domnului. Concluzia? Publicitatea negativa e de o mie de ori mai eficienta decat orice alta publicitate, astfel ca in seara de 5 septembrie clubul Fabrica a fost neincapator pentru cei peste 320 de oameni veniti sa vada 2 trupe de mare calibru, Immolation si Marduk.

Organizat de Hatework si Asociatia Manifest, concertul avea toate premisele sa fie unul memorabil, din cel putin trei motive:

a).Prezenta pe aceeasi scena a doua trupe de legenda a metalului extrem, Immolation si Marduk.

b).Marduk au lansat in aprilie albumul Serpent Sermon, un monstru cu 10 capete ce va deveni cu siguranta un album de referinta in istoria black metal-ului.

c).Renumele organizatorului roman (Hatework) si al celui polonez, (Massive Music).

Inapoi la concert? Asa zic. So: Bocanci? Check. Tricou negru cu mortaciuni? Check. Aparat foto? Check. Odata indeplinite conditiile am pornit spre Fabrica, unde am ajuns pe la ora 6.30, tocmai la jumatatea recitalului primei trupe de deschidere, Heaving Earth, un fel de Immolation la scara mai mica dar o trupa care promite foarte mult. Nu voi insista prea mult asupra formatiilor din deschidere deoarece de data aceasta nu au prezentat un interes deosebit pentru mine, ba din contra. Dupa prestatia cehilor urmau la rand Forskaen Wolrd, o trupa franceza cu un singur album la activ, scos in 2012, “As Time Reflects Our End”. In momentul urcarii trupei pe scena am crezut ca vom avea parte de un adevarat masacru black metal, aspectul  vizual al francezilor fiind unul tipic genului: corpsepaint, haine sfasiate, tepi etc. Cand colo, surpriza majora (si neplacuta): din boxe se scurgea un metal oribil, o combinatie de thrash/death/black cu o doza imensa de “core” la sfarsit. Infiorator!!! Am dat pe gat cateva beri ca sa pot rezista “orgiei” sonore, cu speranta ca se va termina repede. Si din fericire s-a terminat. Urmau la rand spaniolii de la Noctem. Ascultasem in aceeasi zi 2 piese pe YouTube sa-mi fac o idee despre muzica lor si nu mi s-au parut rai, doar un copy paste Behemoth din perioada noua. Si cam asa au fost, incepand cu vestimentatia si terminand cu interpretarea. Spaniolii au bagat bine, se vede ca stiu sa cante, dar prea seamana cu polonezii si incearca sa-i imite cu orice pret dar pentru ca muzica lor nu-mi “trezea” nimic, am iesit pe hol, la racoare si la o vorba si am asteptat cuminte sa urce pe scena Immolation, pe care doream enorm sa-i vad, asta mai ales dupa ce mi-am vandut toate discurile pe care le aveam cu ei:).

Si, pe romaneste, Immolation au rupt. Sunetul a fost brici, ca pe disc, muzicienii au avut chef de cantat iar setlist-ul a fost unul de vis. Nu credeam sa aud vreodata live la Bucuresti piese de pe “Dawn of Possession”, “Failures for Gods” sau “Close To a World Below”, albume care mi-au placut foarte mult la data aparitiei lor. Reactia publicului a fost de exceptie, dovada ca Fabrica era 99,9% plina iar rockerii au facut stage diving, pogo sau doar au ascultat cu nostalgie si bucurie piesele interpretate de Ross Dolan & Co. Datorita faptului ca era deja tarziu si mai urma si Marduk, Immolation nu au mai zabovit si pentru bis, desi o mare parte a publicului venita special pentru ei l-a cerut cu destula insistenta.

Exit death metal, enter satanic black metal. Dupa iesirea americanilor de pe scena au inceput pregatirile pentru principalul show al serii. Din cauza unor mici probleme tehnice aparute in chiar ultimele clipe, Marduk a intarziat un pic mai mult decat era planificat, dar acest lucru nu a facut decat sa sporeasca si mai mult curiozitatea si nerabdarea de a-i vedea pe scena. Trebuie sa mentionez aici, (desi e foarte greu pt cine nu a fost in acea seara sa-si dea seama), senzatia ireala, de transa religioasa, oculta, pe care am trait-o asteptand trupa in timp ce din boxe se revarsa o slujba ortodoxa (sau catolica, dupa gusturi) iar sala era cufundata in intuneric si fum. Aveam impresia ca in orice moment pe scena se va tine o liturghie neagra, oficiata chiar de Mortuus si colegii sai. Nu s-a intamplat asta, dar a fost pe undeva pe aproape, caci odata rezolvate problemele tehnice a fost timpul pentru urgie. Timp de o ora si un sfert, de pe scena s-au napustit asupra mea lupi, draci, demoni, Vlad Tepes, sobolani, panzere si alte lucruri minunate pe care le-am primit cu bratele deschise. Prestatia suedezilor a fost, cum altfel, la inaltime, asta in prmul rand datorita lui Mortuus, un vocal exceptional atat in studio cat mai ales live, care chiar daca nu prea interactioneza cu publicul, stie foarte bine cum sa-ti transmita exact ceea ce vrea el sa spuna in acele cantece prin gesturi si comportamentul de pe scena.

Trupa s-a reinventat de cand Morgan a facut restructurarea totala din 2004 iar acest lucru se vede din plin. Bateria este incredibila, Lars Broddesson abuzand fara mila de kit-ul sau, chitara lui Morgan face cat doua, bass-ul lui Magnus “Devo”, desi aparent nu se aude deloc, este acolo, facandu-si aparitia exact atunci cand e mai mare nevoie de el (vezi Temple of Decay) iar Mortuus si vocea sa sunt bomboana pe coliva (sic!). Sincer, nu vad trupa altfel decat in aceasta formula, care cred cu convingere ca este cea mai potrivita si care face din Marduk una din formatiile de top din black metal.

Marduk nu canta de azi de ieri asa ca au in spate un catalog destul de vast de unde pot alege cu usurinta un set list variat, iar astfel ai posibilitatea ca intr-un  show sa treci (repede,ce-i drept) prin toata discografia lor. Am avut parte de 3 piese de pe albumul promovat, “Serpent Sermon” (piesa titlu, “Souls for Belial” si magnifica, hipnotizanta “Temple of Decay”), 2 de pe Nightwing (Slay the Nazarene-dedicata cu “dragoste si afectiune” grupusculului iudeo-crestin si Deme Quaden Thyrane), “Panzer Division Marduk” si “Those of the Unlight” si cate una de pe “Plague Angel”, “Rom 5:12”, “Wormwood”, “Dark Endless” si “Heaven Shall Burn”…

La sfarsit, dupa singurul bis dat de trupa, eram fara voce, stors de vlaga dar fericit pentru ca am vazut a doua oara aceasta masinarie perfecta ce canta black metal asa cum trebuie: cinstit, fara gargara inutila intre piese, fara compromisuri. O trupa de super profesionisti care stiu cum sa-si faca treaba si care, chiar daca nu sunt foarte comunicativi compenseaza prin atitudine si muzica.

Set List Immolation:

Close to a World Below
Swarm of Terror
Passion Kill
Majesty and Decay
Into Everlasting Fire
What They Bring
Under the Supreme
Unholy Cult
Power and Shame
Dawn of Possession
No Jesus, No Beast

Set List Marduk:

Serpent Sermon
Nowhere, No-One, Nothing
The Levelling Dust
The Black Tormentor of Satan
On Darkened Wings
Slay the Nazarene
Temple of Decay
Throne of Rats
Deme Quaden Thyrane
Within the Abyss
Baptism by Fire
Panzer Division Marduk
Souls for Belial

Bis:

Wolves

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s